În ultimii 100 de ani, mai mult de 90% dintre soiurile de culturi au dispărut din agricultură, iar jumătate din rasele multor animale domestice au fost pierdute. 30% din rasele de animale sunt expuse în continuare riscului de dispariție, iar șase rase se pierd în fiecare lună. Cele mai importante zone de pescuit din lume sunt suprasolicitate peste limitele lor sustenabile, iar multe specii de pești sunt pe cale de dispariție. Pierderea vegetației forestiere, a zonelor umede de coastă, a zonelor sălbatice necultivate, distrugerea mediului acvatic și terestru, degradarea solului și răspândirea speciilor invazive exacerbează eroziunea genetică a agrobiodiversității. Datele îngrijorătoare sunt prezentate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, de Ziua Internațională a Biodiversității, marcată la data de 22 mai.

 

Ce este biodiversitatea?

 

Biodiversitatea reprezintă varietatea de ecosisteme, de specii de plante și animale și de gene din lume sau dintr-un anumit habitat. Ea este esențială întrucât este responsabilă pentru bunăstarea oamenilor, a economiilor și societăților în care trăim. De asemenea, biodiversitatea este esențială pentru serviciile ecosistemice precum: polenizarea, reglarea climei, protecția împotriva inundațiilor, fertilitatea solului și producerea de alimente, combustibili, fibre și medicamente.

Existența a cât mai multe tipuri de plante și animale face din lume un loc mai sănătos și mai productiv. Biodiversitatea este importantă pentru noi, deoarece joacă un rol esențial în securitatea alimentară și nutrițională și în sănătatea umană. Impactul uman și comunitar al omogenizării globale și al pierderii agrobiodiversității este izbitor. Sistemele variate de producție alimentară la nivel local, inclusiv cunoștințele indigene, tradiționale și locale, precum și diversele culturi și abilități ale fermierilor sunt amenințate.

Transformarea agresivă a mediului înconjurător de către om creează un dezechilibru în natură, fapt care trebuie încetinit, atrag atenția oficiali ONU. Anul acesta, tema Zilei Internaționale a Biodiversității este “Biodiversitatea noastră, Hrana noastră, Sănătatea noastră”. Scopul manifestării este de a spori gradul de conștientizare a legăturii dintre sănătatea și alimentația noastră.

“De la speciile individuale până la ecosisteme, diversitatea biologică este vitală pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor. Calitatea apei pe care o bem, alimentele pe care le consumăm și aerul pe care îl respirăm depind de menținerea sănătății lumii naturale.”, este mesajul secretarului general al Națiunilor Unite, António Guterres cu ocazia Zilei Internaționale a Biodiversității.

 

Cifre alarmante

 

Potrivit datelor publicate pe pagina Convenției privind Diversitatea Biologică, securitatea alimentară globală este amenințată de scăderea drastică a biodiversității. Deși ofertele comerciale sunt tot mai diverse pe piețele multor țări, oamenii cumpără și mănâncă de obicei aceleași alimente. În prezent, 75% din alimente au la bază doar 12 plante și cinci specii de animale. Odată cu pierderea tot mai multor surse de hrană, securitatea alimentară și implicit populația este mai puțin rezistentă și capabilă să facă față modificărilor mediului, inclusiv la schimbările climatice. Din cele 300.000 de specii de plante comestibile cunoscute sunt folosite de oameni pentru alimentație doar 150-200 de tipuri. Dintre acestea, doar trei - orez, porumb și grâu - contribuie cu aproape 60% din calorii și proteine ​​pentru consumul alimentar al oamenilor. 12% din populația lumii trăiește aproape în întregime doar hrănindu-se cu produse provenite de la rumegătoare.

În plus, sănătatea oamenilor este grav afectată. În multe comunități, scăderea disponibilității diferitelor alimente locale și creșterea numărului de alimente industrializate au determinat o deplasare de la resursele alimentare tradiționale către alimentele comerciale și convenționale. Această tendință a fost asociată cu efecte negative asupra sănătății, cum ar fi obezitatea, diabetul, bolile de inimă, hipertensiunea arterială și alte tulburări legate de regimul alimentar.

 

Ce măsuri luăm?

1. Să reducem consumul de carne

2.Să mâncăm alimente sezoniere

3. Să cumpărăm hrană autohtonă

4. Să reducem risipa de alimente

5. Să folosim resturile alimentare drept îngrășământ

7. Să folosim pungi reutilizabile sau recipiente din sticlă

8.Să evităm folosirea materialelor plastice de unică folosință

9.Să promovăm biodiversitatea locală pentru hrană și nutriție

La nivel mondial, ONU și OMS, alături de parteneri, fac demersuri pentru conștientizarea și necesitatea luării unor măsuri imediate la nivelul fiecărui stat pentru stoparea distrugerii biodiversității. Promovarea agrobiodiversității, a mâncărurilor de origine locală, diversă și sezonieră sunt acțiuni concrete pe care guvernele, agricultorii și consumatorii le pot lua pentru a crește comunitatea și rezistența ecosistemului la schimbările climatice, îmbunătățirea sănătății dietetice și creșterea siguranței alimentare.

 

 

Ultimul update: 22 mai 2019

Autor:

Ștefania Doroftei

Ștefania Doroftei este jurnalist cu experiență în radio, televiziune și presa scrisă.