Educația privind nutriția și stilul de viață sănătos sunt indispensabile pentru prevenția diabetului, au transmis experți de renume în acest domeniu, în deschiderea celui del-al 45-lea Congres Național al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. Dulciurile, dar și unele tipuri de grăsimi ar trebui evitate sau reduse, iar obiceiurile alimentare se formează încă din copilărie, au adăugat ei.

“Și dacă există un teren genetic care să predispună la diabet, a preveni sau a întârzia apariția acestuia ține de felul în care mâncăm și avem un stil de viață sănătos. Adică ar trebui evitate toate excesele. Până la urmă moderația este cuvântul de ordine și cel mai important lucru: nu există alimente care sunt în mod sigur legate de apariție sau în mod sigur legate de prevenție”, a subliniat dr. Alexandra Sima, medic primar al clinicii de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din cadrul Spitalului Județean Timișoara.

Ea a precizat, însă, că este important să consumăm cât mai puține dulciuri. “Mama să nu-l învețe pe copilul mic că există dulciuri pe lumea asta. Nu sunt un premiu, nu sunt o recompensă (…). Ar trebui să cultivăm de la început gustul pentru alimentele sănătoase, cât mai naturale, cât mai puțin procesate, și să învățăm copilul să se joace din nou. Nu la calculator, nu telefon toată ziua, ci să facă activități în aer liber, activități sportive. Pentru că, dacă se creează obișnuința, e mai ușor ulterior, în viața de adult, să se mențină aceste obișnuințe”, a explicat dr. Sima.

Însă nu ar fi realist să credem că dulciurile pot fi excluse complet, pentru totdeauna. Consumul este permis, în cantități mici. Recomandările experților sunt să nu oferim mai mult de 10% din caloriile zilnice sub formă de dulciuri concentrate. "Ceea ce înseamnă două-trei bombonele, două-trei pătrățele de ciocolată sau o prăjitură mai mică, ideal mai cu fructe, nu cu foarte multă cremă. Dar în cantități mici”, a explicat conf. univ. dr. Cornelia Bala, medic primar de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

Iar în locul dulciurilor procesate, fructele sunt întotdeauna o idee bună. “Fructele conțin mai ales amidon. Cantitatea de glucide libere conținută în fructe este foarte mică. De exemplu, un măr are cam 12 grame de glucide, din care cam 10 grame sunt amidon, adică acel glucid complex, care se absoarbe mai lent. Și doar două grame sunt glucoză și fructoză libere. Gustul dulce ne face să credem că este ceva nerecomandat, dar este un mit complet eronat. Sunt indicate pentru că, pe lângă faptul că au glucidele acestea, care sunt sănătoase, aduc vitamine, aduc minerale, aduc fibre”, a dat asigurări dr. Sima.

 

Grăsimile în dietă

 

“Grăsimile sunt indispensabile vieții, deci nu le putem exclude complet din alimentație”, a explicat prof. dr. Romulus Timar. Însă grăsimile trans ar trebui să reprezinte sub 1% sau chiar să fie excluse din alimentație. Acizii trans nesaturați îi găsim în margarină și în uleiuri prăjite. “Sigur că, dacă prăjim uleiul o singură dată acasă, nu este așa o problemă mare. Nu se formează o cantitate mare de acizi grași trans nesaturați. Însă, dacă ne gândim la fast-food, acolo este un domeniu al alimentației unde găsim foarte mulți acizi grași trans nesaturați, pentru că în acele uleiuri se prăjește de foarte multe ori”, a explicat dr. Alexandra Sima.

De asemenea, numeroși acizi trans nesaturați se găsesc în produsele de patiserie. “Practic, dacă este să ne gândim, sunt toate produsele noi în alimentația noastră. Dacă este să ne gândim la ce au mâncat bunicii, nu o să regăsim aceste alimente în alimentația lor”, a subliniat dr. Sima.

O altă categorie o reprezintă grăsimile saturate, “de regulă din grăsime animală, cum este slănina, cum este unsoarea, cum sunt jumările, cum este carnea grasă”, a spus prof. dr. Romulus Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. Și acestea ar trebui reduse, sub 6 – 8% din totalul de calorii zilnice.

La polul opus se află acizii grași mononesaturați, precum uleiul de măsline, și cei polinesaturați, care ar trebui să reprezinte până la 12% din totalul necesarului caloric zilnic.

 

Sfaturi de nutriție, numai din surse autorizate

 

Experții prezenți la conferința de presă au atras atenția că este foarte important și de unde luăm informațiile privind nutriția. Deși există o adevărată explozie de specialiști, în special pe internet, trebuie știut că numai absolvenții secțiilor de profil din cadrul universităților de Medicină și Farmacie sunt, cu adevărat, autorizați.

“Există și medicină alternativă și, ca să fiu mai brutală, există și acum, încă, vraci. În principiu, dacă suntem bolnavi, nu ne ducem la ei, ci ne ducem în continuare la medicii care au o pregătire justificabilă. Acest lucru se întâmplă și în cazul dieteticii și nutriției. Există cursuri care nu conferă, însă, o specializare recunoscută pe piața muncii”, a explicat Alexandra Sima.

“La ora actuală, din punctul de vedere legal, singurele abilitate și acreditate pentru a elabora astfel de diplome și a da astfel specialiști sunt universitățile de Medicină. Există secții în cadrul Universităților de Medicină cu durata de trei ani (...). Numai aceia au, în mod legal, dreptul de a profesa. Există, de asemenea, masterate cu o durată de doi ani (...). În rest, ceilalți, din punct de vedere legal, nu ar trebui să profeseze și nu ar trebui să li se permită accesul pe această piață”, a adăugat prof. dr. Timar, care a pledat pentru o înăsprire a legislației în domeniu.

 

Congresul Național al Societății Române de DIabet, Nutriție și Boli Metabolice

 

Reputați lideri din diabetologia internațională și specialitățile conexe participă, până sîmbătă la cel mai mare eveniment științific din diabetologia românească: al 45-lea Congres Național al Societății Române de Diabet Nutriție și Boli Metabolice, cu tema centrală „Diabetologie românească- Diabetologie europeană”.

Epidemia de diabet la nivel mondial este o realitate actuală confirmată de statisticile organizațiilor internaționale , de aceea lupta împotriva diabetului presupune un efort comun, o colaborare constantă între medicul diabetolog și medicul din alte specialități, dar și un schimb de experiență între specialiști din diferite țări.

 

Cercetătorul britanic care a contribuit la dezvoltarea primului prototip de pancreas artificial, speaker în cadrul Congresului

 

Unul dintre speakerii internaționali care vor participa pentru prima dată în cadrul Congresului este Prof. Dr. Roman Hovorka, cercetător principal al Institutului de Științe Metabolice și Director de Cercetare al Departamentului de Pediatrie de la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie. Este unul dintre profesioniștii în diabet care au adus o contribuție inovatoare în domeniu, prin dezvoltarea primului prototip de pancreas artificial pe care l-a testat în primul studiu clinic de acest tip, la nivel mondial. În prezent continuă să lucreze la dezvoltarea acestui dizpozitiv care ar putea revoluționa managementul clinic al diabetului de tip 1.

Congresul de anul acesta, ce are peste 1.000 de participanți, promovează colaborarea interdisciplinarară prin includerea în cadrul programului științific a unor sesiuni cu alte societăți.

Ultimul update: 23 mai 2019

SănătateaTV.ro