Aproximativ un milion de pacienți cu astm bronșic trăiesc în România, însă această boală este mult subdiagnosticată, spun medicii. Simptomele nu sunt simțite permanent, ci din când în când, în exacerbări. Aceasta înseamnă că între crize este posibil să nu existe simptome sau ca acestea să fie ușoare. Acesta este, de altfel, unul dintre motivele pentru care mulți pacienți renunță la tratament.

 

Ce înseamnă astm bronșic?

 

“Ce înseamnă astm bronșic? Înseamnă boală inflamatorie – este un termen foarte important – și cronică – de asemenea un cuvânt foarte foarte important. Dacă este cronică, necesită susținere pe tot parcursul vieții, pentur că nu se poate vindeca astmul. Nu înseamnă că vom avea o viață urâtă tocmai pentru că variază severitatea astmului de la un moment la altul și pentru că, de la o etapă la alta posibilitățile de tratament pot ajuta pacientul să se simtă bine”, a declarat dr. Camelia Berghea, medic primar alergologie-imunologie clinică.

Inflamația determină bronhoconstricție și hiperreactivitate sau răspuns exagerat al căilor aerifere. “Această hiperreactivitate înseamnă căi respiratorii predispuse să răspundă nepotrivit, să se contracte din nou și să ne facă să tușim și să respirăm greu, la anumiți stimului, la anumiți factori”, a adăugat medicul.

 

Simptomele astmului bronșic

 

-          Wheezing sau respirație șuierătoare

-          Dispneea sau respirația îngreunată

-          Senzație de construcție toracică

-          Secreții multe și mucus

Medicii subliniază că aceste simptome nu sunt simțite permanent, ci din când în când, în exacerbări. Aceasta înseamnă că între crize este posibil să nu existe simptome sau ca acestea să fie ușoare. Acesta este, de altfel, unul dintre motivele pentru care mulți pacienți renunță la tratament.

 

Factorii declanșatori

 

Factorii declanșatori ai astmului sunt de două tipuri. Există factori alegerni, precum păr de animale, mucegai sau condens, polen, acarienii din praful de casă, unele medicamente sau unii coloranți alimentari. Cea de-a doua categorie o reprezintă factorii nespecifici, precum ceața, aerul rece sau schimbările la temperatură. În același tip se mai înscriu fumatul activ sau pasiv, răcelile și gripele, refluxul gastro-esofagian, dar și emoțiile puternice.

 

Cum este diagnosticat astmul?

 

Pentru diagnosticarea astmului, medicii pleacă de la istoricul de simptome. Foarte important este și istoricul familial, pentru că astmul are niște baze genetice și există aglomerări de cazuri în familie, a explicat medicul Camelia Berghea. 

În plus, sunt necesare teste paraclinice. Este vorba despre spirometrie și despre testarea alergenilor.

 

Astmul bine ținut sub control

 

Medicația utilă este de tip “urgență”,  care se administrează în crize, și medicația antiinflamatorie, care să țintească mecanismele ce duc la îngustarea persistentă a căilor respiratorii.

“Orice terapie administrată pe cale inhalatorie este regula de aur în tratamentul pacientului cu astm bronșic”, a explicat conf. dr. Roxana Nemeș.

Există o serie de criterii ce arată dacă astmul este ținut sub control sau nu. Astfel, pacientul nu trebuie să aibă simptome diurne sau nocturne, inclusiv tuse nocturnă, și nici exacerbări, astfel încât să nu fie nevoie de mai mult de două sau trei  dispozitive de criză pe an.

 

Respectarea tratamentului, esențială pentru controlul astmului


Astmul este controlabil, dar este nevoie de o bună comunicare între medic și pacient, controale periodice și o bună aderență la tratamentul zilnic, ce vizează combaterea inflamației. Un studiu realizat de Societatea Națională de Pneumologie arată că 68% dintre pacienții care aveau tratament inflamator nu erau aderenți la tratament. Pentru 49% dintre pacienți, cauza este uitarea. În plus, aproape jumătate dintre ei renunță la medicație când se simt mai bine, cu toate că astmul este o boală cronică. Un alt motiv pentru care 40% dintre pacienții intervievați în cadrul studiului renunță la tratament îl reprezintă costurile.

 

Campanie de informare cu privire la astm

 

Institutul pentru Dezvoltare în Sănătate şi Educaţie (IDSE) şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) au lansat luni Campania "Respir", destinată informării şi educării cu privire la astm.

În cadrul campaniei sunt puse la dispoziţie platforma de informare www.viatacuastm.ro şi broşura "Viaţa cu astm", unde cei interesaţi vor găsi răspunsuri la cele mai frecvente întrebări privind această afecţiune.

Acestei iniţiative se alătură şi Societatea Română de Pneumologie (SRP) şi Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC).

Ultimul update: 13 mai 2019

SănătateaTV.ro