Faringo-amigdalita este o afecțiune cu preponderență virală, mai mult de 80% din cazurile de faringo-amigdalită fiind de produse de virusuri. La copii, se întâlnește des faringo-amigdalita bacteriană, produsă de streptococul beta-hemolitic de grup A. Medicii spun că, atunci când apare faringo-amigdalita, trebuie consultat un specialist pentru a stabili în primul rând ce fel de afecțiune este.

 

„Pacientul se prezintă cu difagie, cu durere în gât, cu febră, cu stare generală proastă, este obosit, abătut. În general, copilul suferă foarte mult. Adultul are dureri în zona amigdaliană foarte puternice. În general, partea de afecțiune virală se manifestă mai puțin zgomotos. Partea de afecțiune bacterială se manifestă zgomotos în sensul de febră, frisoane, stare generală foarte proastă și durere foarte acută în gât, la nivelul zonei gâtului”, a spus dr. Valeria Herdea, medic primar pediatru.

Cele mai frecvente simptome în cazul acestei afecțiuni sunt febra și durerea în gât. Medicii spun că în cazul formei virale a faringo-amigdalitei nu se recomandă tratamentul cu antibiotice. Pacientul poate fi tratat la domiciliu, însă în prealabil trebuie consultat un medic.

„De obicei, aceste simptome cedează după tratament simptomatic. Primul lucru pe care îl facem este toaleta cavității bucale, deci ne spălăm foarte bine pe dinți, facem gargară cu apă cu bicarbonat, cu apă cu lămâie. Tratamentul la domiciliu înseamnă intervenții de bun-simț pentru a controla simptomele, respectiv durerea, febra. Pentru controlul febrei putem să folosim paracetamol sau ibuprofen și derivate de metamizol. Întotdeauna recomandăm hidratarea corectă a copilului, administrarea de paracetamol, de ibuprofen, conform greutății și după consilierea medicală, niciodată fără. Aceste doze le administrăm în interval de șase-opt ore. Iar dacă simptomele persistă mai multe de 48-72 de ore, ne adresăm medicului de familie sau pediatrului care urmărește copilulul”, arată dr. Valeria Herdea, medic primar pediatru.

Dacă nu este tratată corect, faringo-amigdalita poate duce la complicații precum bronșită, otite, otoree sau chiar penumonie.

„Pot fi de asemenea însoțite de modificarea bruscă a stării generale, de vărsături, de dureri abdominale, de deshidratere. Pot apărea complicații inclusiv neurologice. Pot apărea meningite, encefalite, mai ales în cazul faringo-amigdalitelor virale care vin de fapt ca un prodrom. De multe ori, o faringo-amigdalită virală poate fi un prodrom al unei boli foarte serioase. De aceea, este recoamndat ca în primele 24, 48, chiar 72 de ore să supraveghem foarte atent copilul. Temperatura, eventualele erupții, simptomele de însoțire și să ne raportăm corect medicului de familie”, a spus dr. Valeria Herdea.

În cazul faringo-amigdalitei, este recomandat ca diagnosticarea să se facă pe baza unor teste precum hemogramă completă cu frotiu, proteină C reactivă sau un exudat faringian, al cărui rezultat se poate obține în cinci minute.

„În momentul în care avem aceste rezultate, ne putem orienta dacă angina este de origină virală, deci necesită doar tratament simptomatic și local, sau angina este de origine bacteriană și necesită tratament antibiotic”, a declarat dr. Valeria Herdea.

Analizele sunt cu atât mai importante cu cât ne spun despre felul faringo-amigdalitei. În cazul în care este una bacteriană, va fi consultat în mod obligatoiu medicul.

„Examenul minimal de analize ne permite să punem un diagnostic care să ne orienteze spre viroză sau spre angină pultacee. O angină pultacee necesită tratament antibiotic, care se dă în funcție de greutatea copilului, de vârsta copilului, pe o anumită schemă de tratament. Dar acesta este deja apanajul medicului, nu se administrează antibiotic acasă, nu se recomandă autoadministrarea antibioticelor din cauza riscurilor de care vă spuneam - alergii, intoleranță și, sigur, marele risc al scăderii rezistenței la antibiotice”, a conchis Valeria Herdea.

Ultimul update: 17 octombrie 2018

SănătateaTV.ro