Numărul de fumători din România a crescut de la 26,7%, în 2011, la 30% în 2018, arată un Studiul Global privind tutunul la adulți publicat  de Ministerul Sănătăţii şi realizat prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi al Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite.

În plus, datele arată că această creștere a numărului de fumători s-a înregistrat pe seama tinerilor și a femeilor, a explicat pentru SănătateaTV.ro dr. Alexandra Cucu, director în cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

La capitolul date pozitive, studiul a arătat că atât fumătorii cât și nefumătorii susțin interzicerea fumatului prin tehnologii noi în spațiile publice.

Reprezentantul INSP a anunțat și un nou program antifumat finanțat de Ministerul Sănătății, care va beneficia de expertiza Organizației Mondiale a Sănătății și a altor două instituții din Norvegia.

 

Redăm mai jos interviul cu dr. Alexandra Cucu, directorul în cadrul Institutului Național de Sănătate Publică

 

Întrebare: Ce aduce nou studiul, ce trebuie să reținem?

Dr. Alexandra Cucu: Faptul îngrijorător că prevalența consumului de tutun în Româna a crescut de la 26,7 la 30%. Faptul că avem un procent important expus la noile produse de tutun, care contribuie și ele cu 1,3% din această prevalență, tutunul încălzit. Faptul că, ceea ce este important pentru noi, Sănătate Publică, oamenii susțin necesitatea interdicției consumului noului tip de tehnologie în spațiile publice. Pentru noi, iarăși este îngrijorător faptul că mai puțini se gândesc să renunțe și mai puțini au primit ajutor specializat din partea cadrelor medicale, deci aici mai avem o zonă în care putem îmbunătăți lucrurile. Ne mai spune acest studiu că aceste creșteri s-au înregistrat mai ales pe seama tinerilor și pe seama femeilor. Ne mai spune că, deși prețul țigărilor a crescut, ele sunt la fel de accesibile ca în urmă cu șapte ani și că există loc de îmbunătățire și aici.  Și ne mai spune că efectele ultimei legislații, de reducere a expunerii la fumatul pasiv, au apărut, deci practic s-a redus expunerea în spațiile închise ca urmare a aplicării noii legi de interzicere a fumatului în spațiile închise. Sunt și lucruri bune pe care le evidențiază și cu atât mai mult ne confirmă că o legislație corectă, tranșantă și aplicată protejează sănătatea.

Întrebare: Știu oamenii la ce se expun când fumează?

Dr. Alexandra Cucu: Procentul a crescut, dar încă e loc de îmbunătățire și acolo. Cu privire la efecte, toți știu despre cancerul bronho-pulmonar. Însă despre celelalte efecte asociate și care sunt importante știu mai puțin. Acolo mai e un loc de îmbunătățire a cunoștințelor, astfel încât în spatele deciziei de a ne lăsa de fumat să fie conștientizarea riscurilor la care ne expunem când fumăm sau când stăm în preajma unui fumător.

Întrebare: Cum decurg programele antifumat din România? 

Dr. Alexandra Cucu: Cu entuziasm și cu resurse limitate, de aceea orice contribuție, orice sprijin al oricărei instituții, al ONG-urilor, al presei sunt binevenite. Noi nu vom avea niciodată bani ca să facem campanii uriașe în mass-media. Însă putem chema mass-media și instrui, informa și transforma în parteneri, ceea ce încearcă să facă și programul 2035 fără tutun.

Prevenirea dependențelor și promovarea sănătății e un lucru complicat. Necesită multă convingere să îl convingi pe un om că lucrul care îi place mult e fie nesănătos, fie interzis, fie aduce un detriment sănătății.

Întrebare: Există programe noi, inițiative noi antifumat aflate în pregătire?

Dr. Alexandra Cucu: Există. Noi, Institutul Național de Sănătate Publică avem un mare proiect predefinit, finanțat de Ministerul Sănătății, în care promovarea sănătății pentru populația generală și grupurile vulnerabile va fi unul dintre lucrurile abordate. Vom avea și ceva bani în plus și expertiza atât a Organizației Mondiale a Sănătății, care e partener în proiect, cât și a doi parteneri norvegieni, care au rezultate bune pe fumat – Institutul Național de Sănătate Publică norvegian și Norwegian Health Directorate, astfel încât să utilizăm experiența altora și a OMS-ului și să avem niște intervenții eficiente. Să plătim o campanie și să facem panotaj stradal pe care nu și-l amintește nimeni nu este suficient.

Ultimul update: 27 septembrie 2019