Chirurgia are un rol crucial atât în algoritmul de diagnostic, cât și de tratament al cancerului pulmonar. ”Dacă o să citiți toate articolele care apar despre acest lucru, toate încep sau se termină cu o frază: ”Chirurgia încă este cea care poate să aducă cel mai mare beneficiu””, spune prof. dr. Ioan Cordoș, șeful Secției de chirurgie toracică de la Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, din București, într-un interviu pentru SănătateaTV.ro.

Chirurgia nu este, însă, indicată în toate cazurile. ” Stadiile incipiente – I, II, IIIa – se pretează la chirurgie ca prim gest, celelalte pot să înceapă cu oncologie, respectiv oncologie medicală – citostatice, imunoterapie și așa mai departe – și eventual radioterapia, dar nu în cură completă, pentru că altfel chirurgia devine foarte dificilă. Apoi (pacienții – n.r.) sunt reevaluați. Speranțele sunt întotdeauna de downstaging, adică să mai reducem stadiul, în așa fel încât să devină chirurgical”, a explicat medicul.

El a subliniat că, faptul că un pacient nu are indicație chirurgicală nu înseamnă că nu poate primi tratament. ”Azi a venit aici un pacient cu un cancer de rect (...) A făcut radioterapie, nu mai are nimic. Era în stadiul III, nu mai are nimic”, a afirmat prof. dr. Cordoș.

 

Semnele care trebuie să ne trimită la medic

 

Șeful Secției de chirurgie toracică de la Institutul ”Marius Nasta” a vorbi în interviul acordat SănătateaTV.ro și despre semnele care ar trebui să trimită un pacient la medic. ” În primul rând fumătorii, dacă tușesc mai mult decât de obicei. Dacă au prima spută hemoptoică, nu mai stau pe gânduri. Este preferabil să facă o radiografie degeaba sau o bronhoscopie degeaba decât ca boala să crească în timp. Nu există o simptomatologie specifică cancerului pulmonar”, a avertizat el.

În ceea ce privește controalele preventive, prof. Cordoș a subliniat că, după 40 de ani, trebuie făcută câte o radiografie pe an. În cazul fumătorilor, aceștia trebuie să facă o radiografie la fiecare șase luni.

 

Vă prezentăm mai jos interviul cu prof. dr. Cordoș:

 

ÎNTREBARE Care este rolul chirurgiei în algoritmul de diagnostic și tratament al cancerului pulmonar?

Prof. dr. Cordoș: Avem loc și în algoritmul de diagnostic, avem loc și în partea terapeutică. Dacă o să citiți toate articolele care apar despre acest lucru, toate încep sau se termină cu o frază: ”Chirurgia încă este cea care poate să aducă cel mai mare beneficiu”. Sigur că oncologia medicală, radioterapia și toate celelalte sunt lucruri care asociate chirurgiei sau chirurgia asociată lor fac ca pacienții să trăiască mai mult și mai bine. Dar acolo unde se poate opera, trebuie operat. Aceasta fără niciun fel de discuție.

Stadializarea cancerului pulmonar are și ea nevoie de chirurgie. De multe ori pacienții vin după ce și-au făcut investigațiile – în primul rând computer tomografia – în care vedem la ce se pretează pacientul, în funcție de stadiu. Stadiile incipiente – I, II, IIIa – se pretează la chirurgie ca prim gest, celelalte pot să înceapă cu oncologie, respectiv oncologie medicală – citostatice, imunoterapie și așa mai departe – și eventual radioterapia, dar nu în cură completă, pentru că altfel chirurgia devine foarte dificilă. Apoi (pacienții – n.r.) sunt reevaluați. Speranțele sunt întotdeauna de downstaging, adică să mai reducem stadiul, în așa fel încât să devină chirurgical.

Ce se obține astăzi, prin combinația chirurgie-radioterapie-citostatice sau imunoterapie, tot felul de lucruri, dintre care de unele numai am auzit, nu se obținea acum 10 ani. 15.17

Azi a venit aici un pacient (...) cu un cancer de rect. A făcut radioterapie, nu mai are nimic. Era în stadiul III, nu mai are nimic. Aceste boli au devenit boli cronice, ca și hipertensiunea, ca și diabetul, ca și toate celelalte. Le tratezi, trăiești și-o duci bine mulți ani cât ți-a dat Dumnezeu. Nu le tratezi, nu e vina doctorului.

 

ÎNTREBARE În medie, câți dintre pacienții cu cancer pulmonar au recomandare chirurgicală atunci când merg la medic?

 

Prof. dr. Cordoș: În principiu – și noi ne cam încadrăm aici – este 1 din 4, deci 25%, din păcate. Adică mulți vin pentru consult, pentru lămuriri, pentru a alege cea mai bună formă de terapie sau pentru a pune diagnosticul. Pentru cură radicală sau ”chirurgia suverană”, să spunem așa, 1 din 4. 25%.

 

ÎNTREBARE Au indicație chirurgicală metastazele pulmonare?

 

Prof. dr. Cordoș: Sunt anumite neoplazii, cum ar fi cancerul de colon, cancerul renal, cancerul genital, de sân câteodată, la care metastazectomia aduce beneficiu în ceea ce privește supraviețuirea. Am pacient – coleg, medic – care are șapte ani de la prima metastazectomie, de la cancerul de colon. Deci are șapte ani de la prima metastazectomia, acum șapte ani mai avea boală de colon stadiul IV. Și totuși trăiește, își vede de treabă, călătorește prin lume.

Facem chirurgia metastazectomiei din ce în ce mai mult. Vin foarte mulți pacienți cu cancer de colon operat, care au două-trei metastaze. De multe ori sunt bilaterale. Facem și pe dreapta și pe stânga, nu este nicio problemă, pacientul evaluează foarte bine. Acesta este și rostul evaluării periodice oncologice. Noi nu chemăm pacientul la control ca să ne mai vedem la ochi. Vedem dacă în perioada dintre două controale a apărut ceva care poate fi rezolvat.

Întrebare Care sunt semnele care ar trebui să trimită un pacient la medic?

Prof. dr. Cordoș: În primul rând fumătorii, dacă tușesc mai mult decât de obicei. Dacă au prima spută hemoptoică, nu mai stau pe gânduri. Este preferabil să facă o radiografie degeaba sau o bronhoscopie degeaba decât ca boala să crească în timp.

Nu există o simptomatologie specifică cancerului pulmonar. Toate cancerele duc la slăbirea organismului, la astenie, lipsa de poftă de viață, inapetență. Acestea sunt semne generale ale unei neoplazii. Dar în cancerul pulmonar, tusea este cea mai importantă, pentru că este vorba de o tumoră care crește puțin și în bronșii, deci este un factor iritativ permanent.

Nu întotdeauna, dar tusea este mai mult iritativă decât productivă. La bolile inflamatorii este productivă, când și expectorezi ceva, dar aceasta este o tuse iritativă. Tușește mereu, dar nu expectorează nimic. În momentul când apare prima spută cu firișoare de sânge – de asta îi spunem hemoptoică, nu este o hemoptizie francă, adică sânge-sânge – atunci trebuie adresat imediat medicului specialist.

Întrebare Cât de importante sunt controalele preventive?

Prof. dr. Cordoș: În lume se fac acele screeninguri la pacienții cu risc, deci la pacienți mari fumători, care au depășit 40 de ani, dacă au lucrat în mediu toxic – eu știu... pulberi, substanțe fungicide, ce se folosesc în agricultură, insecticide... Eu am văzut pe vremea când eram foarte tânăr și mi-am adus aminte apoi, când am făcut facultate, sudori – sudorul care folosește acel electrod care emană tot felul de arsuri și care ce făcea în pauză? Mergea să fumeze. Foarte mulți am găsit cu neoplasm pulmonar.

 Este recomandat așa: o radiografie pe an, măcar, după 40 de ani. Iar la fumători la șase luni.

 

Ultimul update: 17 august 2019

SănătateaTV.ro