Săptămâna trecută, în cadrul unui eveniment cultural și educațional din seria „Mari români și invențiile lor celebre” desfășurată la București Mall, prof. dr. Octavian Buda (foto) a vorbit publicului despre viața, dar mai ales despre realizările științifice de care se leagă numele lui Victor Babeș. „Până acum 100 de ani, omenirea trăia în mizerie. Despre marele Ludovic al XIV-lea, regele Franței, se spune că s-ă îmbăiat doar de patru sau cinci ori în viață. Ideea unei igiene adecvate a apărut foarte târziu, la fel și înțelegerea adevăratei naturi a bolilor infecțioase”, a explicat profesorul Buda, titularul Catedrei de istoria medicinei din cadrul UMF „Carol Davila” București.

Până spre sfârșitul secolul XIX, se credea că aerul contaminat genera epidemii – era vorba despre teoria miasmatică a bolilor. Victor Babeș a fost unul dintre primii susținători ai teoriei conform căreia bacteriile sunt, de fapt, cele care cauzează boli și epidemii, bacterii care pot contamina, printre altele, și apa de băut, rezultând epidemii groaznice, precum cele de holeră. Interesat de noua teorie microbiană, Babeș a lucrat o vreme la Paris, în laboratorul lui Louis Pasteur, pionierul microbiologiei, apoi cu Victor André Cornil. În 1885, alături de Cornil, Victor Babeș publică primul tratat de bacteriologie din lume - Bacteriile și rolul lor în etiologia, anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase, prin care pune bazele bacteriologiei ca știință.

În anii următori, Babeș lucrează la Berlin, în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch, doi renumiți cercetători germani. De numele lui Robert Koch este legată descoperirea bacilului care provoacă tuberculoza și, de asemenea, descoperirea vibrionului holeric.

În 1887, Victor Babeș a fost chemat la București, pentru a pune bazele cercetării bacteriologice românești. Acesta a acceptat propunerea ministrului învățământului de la acea vreme și, în același an, întors în țară, a pus bazele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București, primul institut științific din România. În cadrul acestuia, un an mai târziu, înființează un centru de vaccinare antirabică, al treilea din lume după cele de la Paris și Odessa.

Numele lui Victor Babeș se leagă tangențial și de descoperirea principiului funcționării antibioticelor. Considerată cea mai mare invenție medicală a secolului XX, antibioticele au salvat milioane de vieți de la descoperirea lor, la începutul secolului XX. Prin cercetările sale valoroase asupra antagonismelor microbiene, Victor Babeș s-a situat printre precursorii ideii moderne de antibiogramă. Norman Heatley, creditat 50 de ani mai târziu drept inventatorul antibiogramei, a precizat în lucrarea sa că a folosit „metoda Babeș” pentru a demonstra antagonismul dintre Penicillium notatum și Staphylococcus aureus.

Ultimul update: 18 octombrie 2018

Autor:

Monica Georgescu

Monica Georgescu este jurnalist medical/de știință.