Conferinţa Regională Anti-Contrafacere a început pe 20 octombrie 2010 în Bucureşti. Timp de două zile specialişti implicaţi în lupta anti-contrafacere în România, Cehia, Ungaria, Polonia, Ucraina şi Slovacia evaluează dimensiunea riscului pe care medicamentele contrafăcute îl reprezintă pentru sănătatea pacienţilor. Tot cu acest prilej se încearcă şi dezvoltarea unui plan de acţiune comun îndreptat direct către protejarea consumatorului şi către accesul la medicamente de calitate. 

În acelaşi timp, prin intermediul conferinţei s-a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte ameninţarea din ce în ce mai puternică la adresa pacienţilor, dar şi la adresa profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi a companiilor farmaceutice din întreaga lume pe care o reprezintă medicamentele contrafăcute.

Potrivit lui Steve Allen, Pfizer Global Security Senior Director, medicamentele contrafăcute reprezintă o problemă globală care ameninţă sănătatea oamenilor. Iar asta cu atât mai mult cu cât în compoziţia medicamentelor contrafăcute au fost găsite metale grele, arsenic, vopsea galbenă, ceară de parchet, praf de cărămidă, acid boric, care duce la insuficienţă renală, amfetamine şi chiar tuş de imprimantă.

În lipsa unei informări corecte, în ultimii ani, s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de medicamente contrafăcute, care au ajuns la consumatorii din întreaga Europă. Ba mai mult se estimează că în 2010 volumul global de medicamente contrafăcute vândute va atinge 75 de miliarde de dolari. În ceea ce priveşte România, ţara noastră se situează pe o treaptă de mijloc pe harta Europei în ceea ce priveşte distribuirea acestui tip de medicamente.

Prin urmare, combaterea contrafacerii medicamentelor ar trebui să fie o responsabilitate pe care să şi-o asume atât agenţiile guvernamentale, producătorii de medicamente, distribuitorii, profesioniştii în domeniul sănătăţii, cât şi consumatorii şi publicul larg, a atenţionat Steve Allen. Totodată, Steve Allen a atras atenţia şi asupra modului de recunoaştere a medicamentelor contrafăcute. Ambalajul acestora este uşor diferit, luciul tabletei nu este la fel ca cel al unui medicament original, gustul este schimbat, iar tableta se fărâmă mai ușor.

Până în prezent în farmaciile din România nu au fost identificate medicamente contrafăcute, acestea fiind distribuite cel mai frecvent prin metoda coletăriei poştale prin internet, a arătat Gabriel Turcu, reprezentant al Asociaţiei Europene Anticontrafacere REACT. Potrivit acestuia, pentru contrafacerea medicamentelor, în România, există nouă cazuri penale, dintre care trei sunt în instanţă, iar un caz este rezolvat.

SănătateaTV.ro