Neuropatia diabetică autonomă cardiovasculară, una dintre complicațiile severe ale diabetului zaharat, reprezintă o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate în rândul pacienţilor diabetici. Are o rată crescută a mortalităţii prin aritmii cardiace, infarct miocardic nedureros și instabilitate cardiovasculară şi cardiorespiratorie.

Neuropatia diabetică autonomă cardiovasculară apare din cauza lezării fibrelor nervoase autonome care inervează inima şi vasele de sânge, determinând dereglări în controlul ritmului cardiac şi al dinamicii vasculare.

Pacienții cu neuropatie autonomă cardiacă pot manifesta inițial o scădere a frecvenței cardiace, a tensiunii arteriale și a volumului de sânge pompat de inimă pe secundă, chiar în lipsa altor boli cardiovasculare. Dacă boala avansează, pot apărea dereglări severe care duc la scăderea frecvenței cardiace, tahicardie de repaus, dar și la hipotensiune ortostatică. Medicii recomandă ca bolnavii de diabet suspectați că ar putea dezvolta neuropatie autonomă cardiovasculară să fie supuși testului de efort cardiac înainte de a li se recomanda să facă exerciții fizice.

Neuropatia cardiacă severă poate fi depistată în cazul pacienților diabetici care prezintă o frecvență cardiacă stabilă care nu răspunde la exerciții fizice moderate, stres sau repaus. Bolnavii mai pot prezenta în timpul somnului și hipertensiune, care de regulă se asociază cu evenimente cardiovasculare severe sau chiar fatale. Pacienții cu hipotensiune ortostatică manifestă stări de slăbiciune, leșin, amețeală, tulburări de vedere sau chiar sincope. Simptomele însă se pot agrava și din cauza medicamentelor prescrise pentru diabet.

Pentru diagnosticarea neuropatiei autonome cardiovasculare, de regulă sunt folosite testele reflexe cardiovasculare. Acestea sunt non-invazive și includ mai multe evaluări clinice. Testul respirației profunde și manevra Valsava sunt cel mai des folosite. Reflexele cardiovasculare însă pot fi influențate de consumul de cafeină, tutun, alimente sau medicamente. Pacienții diagnosticați cu diabet zaharat de tip 2 ar trebui să fie supuși unui screening pentru neuropatie autonomă cardiovasculară încă de la stabilirea diagnosticului. De asemenea, testul ar trebui făcut și la cinci ani după ce bolnavii au fost diagnosticați cu diabet zaharat de tip 1, mai ales dacă aceștia prezintă factori de risc cardiovascular, dureri neuropate sau alte complicații diabetice.

Și în această complicație a diabetului, un rol important îl constituie reglarea glicemiei. Pacienții cu diabet însă trebuie să ia măsuri și pentru a controla factorii care pot provoca un risc cardiovascular. Pe lângă respectarea medicației primite, a controalelor regulate, pacienții trebuie să acorde o atenție deosebită și stilului de viață, în special exercițiului fizic și dietei.

 

Material realizat cu sprijinul Societății de Neuropatie Diabetică.

Sursa: Pop-Bușui R. „Neuropatia autonomă cardiovasculară" (În: Neuropatia diabetică, 2016, editori: Băjenaru OA, Serafinceanu C, Marin AF)

Ultimul update: 13 februarie 2019

Autor:

Ștefania Doroftei

Ștefania Doroftei este jurnalist cu experiență în radio, televiziune și presa scrisă.