Neuropatia diabetica autonoma cardiovasculara, una dintre complicatiile severe ale diabetului zaharat, reprezinta o cauza importanta de morbiditate şi mortalitate in randul pacienţilor diabetici. Are o rata crescuta a mortalitaţii prin aritmii cardiace, infarct miocardic nedureros si instabilitate cardiovasculara şi cardiorespiratorie.

Neuropatia diabetica autonoma cardiovasculara apare din cauza lezarii fibrelor nervoase autonome care inerveaza inima şi vasele de sange, determinand dereglari in controlul ritmului cardiac şi al dinamicii vasculare.

Pacientii cu neuropatie autonoma cardiaca pot manifesta initial o scadere a frecventei cardiace, a tensiunii arteriale si a volumului de sange pompat de inima pe secunda, chiar in lipsa altor boli cardiovasculare. Daca boala avanseaza, pot aparea dereglari severe care duc la scaderea frecventei cardiace, tahicardie de repaus, dar si la hipotensiune ortostatica. Medicii recomanda ca bolnavii de diabet suspectati ca ar putea dezvolta neuropatie autonoma cardiovasculara sa fie supusi testului de efort cardiac inainte de a li se recomanda sa faca exercitii fizice.

Neuropatia cardiaca severa poate fi depistata in cazul pacientilor diabetici care prezinta o frecventa cardiaca stabila care nu raspunde la exercitii fizice moderate, stres sau repaus. Bolnavii mai pot prezenta in timpul somnului si hipertensiune, care de regula se asociaza cu evenimente cardiovasculare severe sau chiar fatale. Pacientii cu hipotensiune ortostatica manifesta stari de slabiciune, lesin, ameteala, tulburari de vedere sau chiar sincope. Simptomele insa se pot agrava si din cauza medicamentelor prescrise pentru diabet.

Pentru diagnosticarea neuropatiei autonome cardiovasculare, de regula sunt folosite testele reflexe cardiovasculare. Acestea sunt non-invazive si includ mai multe evaluari clinice. Testul respiratiei profunde si manevra Valsava sunt cel mai des folosite. Reflexele cardiovasculare insa pot fi influentate de consumul de cafeina, tutun, alimente sau medicamente. Pacientii diagnosticati cu diabet zaharat de tip 2 ar trebui sa fie supusi unui screening pentru neuropatie autonoma cardiovasculara inca de la stabilirea diagnosticului. De asemenea, testul ar trebui facut si la cinci ani dupa ce bolnavii au fost diagnosticati cu diabet zaharat de tip 1, mai ales daca acestia prezinta factori de risc cardiovascular, dureri neuropate sau alte complicatii diabetice.

Și in aceasta complicatie a diabetului, un rol important il constituie reglarea glicemiei. Pacientii cu diabet insa trebuie sa ia masuri si pentru a controla factorii care pot provoca un risc cardiovascular. Pe langa respectarea medicatiei primite, a controalelor regulate, pacientii trebuie sa acorde o atentie deosebita si stilului de viata, in special exercitiului fizic si dietei.

 

Material realizat cu sprijinul Societatii de Neuropatie Diabetica.

Sursa: Pop-Busui R. „Neuropatia autonoma cardiovasculara” (in: Neuropatia diabetica, 2016, editori: Bajenaru OA, Serafinceanu C, Marin AF)