Diabetul zaharat și depresia reprezintă două afecțiuni frecvent întâlnite, a căror incidență a crescut în ultimii ani și continuă să crească. Mai multe studii efectuate în ultimele decenii au scos la iveală o legătură între depresie și diabet, la pacienții care au fost diagnosticați cu diabet zaharat. Dintre aceștia, cei cu neuropatie diabetică sunt mult mai expuși riscului de a face depresie.

Depresia majoră include pe lângă simptomele caracteristice de tristețe și manifestări vegetative, cognitive și motorii. Toate au un impact puternic asupra persoanelor afectate, dar și a calității vieții acestora.

Depresia este prima cauză de dizabilitate la nivel global, aproximativ 350 de milioane de persoane suferind de depresie, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Legătura dintre diabetul zaharat și depresie este bidirecțională, riscul de depresie fiind ridicat la pacienții diabetici, în timp ce pacienții depresivi riscă să se îmbolnăvească de diabet. O meta-analiză din 2001 arată că unul din patru pacienți diagnosticați cu diabet zaharat de tip 1 sau 2 prezintă simptome depresive care necesită tratament, iar riscul de apariție a depresiei este dublu la pacienții cu diabet față de populația generală.

Depresia este responsabilă de complicațiile apărute la pacienții cu diabet zaharat, dar favorizează și hiperglicemia. De altfel, se consideră că depresia agravează complicațiile diabetului zaharat și cauzează creșterea morbidității și a mortalității la pacienții cu diabet. Riscul de depresie este accentuat la pacienții cu neuropatie diabetică periferică.

Complicațiile diabetului, dar și riscul de hipoglicemie, un tratament cronic și autoîngrijirea strictă pot declanșa depresia la pacienții care suferă de diabet zaharat. Însă și un control glicemic excesiv, cauzat de un nivel crescut de anxietate poate declanșa hipoglicemii mai dese.

Legăturile dintre depresie și diabet sunt bazate pe: răspunsul la stres, activarea sistemului imun, a sistemului nervos vegetativ, hiperactivitatea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale sau procese care duc la crearea unui status proinflamator cu eliberare de citokine proinflamatorii și la efecte sistemice. Afectată este și activitatea sistemului nervos simpatic, în special pentru că hiperactivitatea poate declanșa producerea inflamației.

Pacienții care au diabet zaharat trebuie să fie evaluați regulat clinic și terapeutic în cadrul unei echipe interdisciplinare atât de medici diabetologi, de familie și de alte specialități, dar și de psihiatri și psihologi.

Bolnavilor li se recomandă în primul rând screeningul pentru simptomatologia depresivă și anxioasă, însă este necesar și un screening pentru tulburări cognitive și pentru tulburări alimentare.

Un tratament eficient al depresiei ar urma să amelioreze evoluția ambelor afecțiuni, controlul glicemic la diabetici și va duce la îmbunătățirea calității vieții. O terapie care a dat rezultate pozitive pe termen lung în comorbiditatea depresie-diabet este cea cognitiv-comportamentală, care a avut efecte chiar și după încheierea terapiei. Cele mai bune rezultate s-au obținut prin asocierea farmacoterapiei cu psihoterapia.

 

Material realizat cu sprijinul Societății de Neuropatie Diabetică.

 

Sursa: Ledea M, Morășan A. Neuropatia diabetică și depresia. (În: Neuropatia diabetică, 2016, editori: Băjenaru OA, Serafinceanu C, Marin AF)

Ultimul update: 27 februarie 2019

Autor:

Ștefania Doroftei

Ștefania Doroftei este jurnalist cu experiență în radio, televiziune și presa scrisă.