Schimbarea climatică este un pericol pentru sănătatea fiecăruia. Este avertismentul transmis de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Inundațiile duc la contaminarea surselor de apă și cresc riscul de propagare a bolilor. De asemenea provoacă înecuri și traume, avariază case și blochează furnizarea serviciilor medicale și de sănătate, adaugă OMS.

 

Atenuarea schimbărilor climatice

 

Schimbările climatice au deja loc: temperaturile cresc, tiparele precipitațiilor se schimbă, ghețarii și zăpada se topesc, iar nivelul mediu al mării pe întregul glob este în creștere, potrivit Agenției Europene de Mediu. În mare parte, încălzirea este cauzată foarte probabil de creșterea remarcată în concentrațiile atmosferice ale gazelor cu efect de seră ca urmare a emisiilor rezultate din activitățile omului. Pentru a atenua schimbările climatice, trebuie să reducem sau să prevenim aceste emisii.

Pentru a preveni efectele cele mai grave ale schimbărilor climatice, țările semnatare ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) au convenit să limiteze creșterea temperaturii medii globale la suprafață la mai puțin de 2 °C față de perioada preindustrială. Pentru a atinge acest obiectiv, emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial trebuie să atingă punctul culminant cât mai curând posibil și apoi să scadă rapid. Până în 2050, emisiile globale ar trebui să fie reduse cu 50 % comparativ cu nivelurile din 1990, iar înainte de sfârșitul secolului să se atingă neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon. Uniunea Europeană sprijină obiectivul CCONUSC și își propune ca până în 2050 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95 % față de nivelurile înregistrate în 1990. Această scădere puternică ține seama de reducerile mai mici impuse țărilor în curs de dezvoltare.

 

Raport privind modul în care lumea ar putea gestiona creșterea de temperatură la scară planetară

 

După două săptămâni de discuții purtate în Bonn, Germania, delegații ONU au ajuns luna trecută la "compromis" legat de acceptarea unui raport ștințiific cheie referitor la schimbarea climatică.

Disputa este legată de raportul produs de organizația Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) în octombrie anul trecut, referitor la metodele prin care lumea ar putea gestiona creșterea de temperatură de 1,5 grade Celsius din acest secol. Oamenii de știință au ajuns la concluzia că este posibil să nu atingem limita de 1,5 grade, dar ar fi nevoie de o reducere enormă a emisiilor în anii următori, până în 2050, când emisiile ar trebuie să fie zero. 

Pentru statele insulare de mici dimensiuni, care consideră că ar putea înceta să existe dacă temperaturile urcă dincolo de acest nivel, raportul a fost văzut ca un element cheie al posibilității lor de supraviețuire. Însă marii producători de combustibili fosili nu au primit cu entuziasm raportul. În decembrie, SUA, Rusia, Arabia Saudită și Kuweit au refuzat ca ONU să ia în considerare acest studiu. Bătălia a continuat la Bonn. 

Statele insulare doreau aprobarea unui text care ar fi inclus referințe la concluziile care susțin că emisiile de carbon ar trebui reduse cu 45% până în 2030. Însă textul care a fost aprobat este unul de compromis și nu include această prevedere. Raportul a fost luat în calcul, părțile implicate au dezbătut pe marginea acestuia, iar IPCC a primit mulțumiri pentru oferirea celor mai bune informații științifice care pot fi puse la dispoziție în momentul de față.

De asemenea, negociatorii nu au inclus ținte legate de nivelul de emisii, despre care cercetătorii cred că sunt vitale pentru a ține temperaturile sub control. Delegații din unele state insulare mai mici consideră că mișcarea reprezintă un act de capitulare în fața producătorilor de combustibili fosili. 

 

Studiu: Schimbările climatice au adăugat 4 grade Celsius valului de căldură din luna iunie

 

Schimbările climatice provocate de influenţa omului ar fi stat la originea valului de căldură extremă consemnat luna trecută în Europa când în sudul Franţei a fost înregistrat un record naţional, 45,9 grade Celsius, cu 4 grade Celsius peste temperaturile maxime obişnuite în acea perioadă a anului, au avertizat oamenii de ştiinţă într-un studiu citat de Reuters.

„Schimbările climatice nu mai reprezintă doar o creştere abstractă a temperaturii medii la nivel mondial, ci o diferenţă ce poate fi simţită la ieşirea afară pe timp de caniculă”', a declarat Geert Jan van Oldenborgh, cercetător-şef în cadrul Institutului Regal de Meteorologie din Olanda, unul dintre autorii studiului.

„Observaţiile au relevat că temperaturile în timpul valurilor de caniculă cu frecvenţă similară înregistrate în urmă cu un secol ar fi fost cu circa 4 grade Celsius mai scăzute”, se arată într-un raport publicat de grupul de oameni de ştiinţă World Weather Attribution (WWA).

Totodată, schimbările climatice au crescut de cel puţin cinci ori riscul producerii unor valurile de caniculă.

„Am experimentat un val de caniculă a cărui intensitate ar putea deveni o normalitate la mijlocul secolului”, a declarat Robert Vautard, cercetător-şef în cadrul Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS).

Specialiştii în climatologie susţin de multă vreme că o încălzire a suprafeţei terestre cauzată în special de emisiile de dioxid de carbon rezultate în urma arderii combustibililor fosili în era industrială va conduce la apariţia şi intensificarea evenimentelor climatice extreme - furtuni, secete şi inundaţii.

Grupul WWA a utilizat modele computerizate timp de trei zile, între 26 şi 28 iunie, pentru a calcula temperaturile care ar fi fost de aşteptat în perioada respectivă.

Potrivit meteorologilor, o slăbire a circulaţiei curenţilor de aer de la altitudini ridicate prezenţi deasupra Europei conduce la creşterea temperaturilor în timpul verii.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a anunţat vineri că 2019 este pe cale să devină unul dintre cei mai fierbinţi ani, perioada 2015-2019 devenind astfel cel mai fierbinte interval de cinci ani din istoria înregistrărilor meteorologice. Este prea devreme pentru a pune actualul val de caniculă abătut asupra Europei pe seama încălzirii globale, dar este „în perfectă concordanţă” cu fenomenele extreme asociate emisiilor de gaze cu efect de seră, a precizat agenţia ONU.

Ultimul update: 12 iulie 2019

SănătateaTV.ro