Dietele nesănătoase și stilul de viață sedentar au dus la creșterea ratei de obezitate, nu numai în țările dezvoltate, ci și în țările cu venituri mici, unde foametea și obezitatea adesea coexistă, anunță Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Din acest motiv, instituția cere guvernelor să implementeze proiecte care să orienteze populația spre programe alimentare echilibrate nutrițional, ușor de urmat pe perioadă îndelungată si care să fie accesibile tuturor categoriilor de populație.

Potrivit datelor OMS, peste 670 de milioane de adulți și 120 de milioane de copii și adolescenți cu vârste între 5 și 19 ani sunt obezi, iar peste 40 de milioane de copii sub 5 ani sunt supraponderali, în timp ce peste 820 de milioane de oameni suferă de foame. Specialiștii atrag atenția ca dieta neadecvată este factorul de risc principal pentru decesele cauzate de boli netransmisibile, inclusiv boli cardiovasculare, diabet și anumite tipuri de cancer.

În plus, Organizația Mondială a Sănătății anunță că adolescenții reprezintă 20% din populația globului, iar starea lor de sănătate și gradul lor de educație sunt de o mare importanță pentru toate țările lumii. La nivel european, 1 din 3 adolescenți suferă de obezitate, o creștere spectaculoasă fiind observată, în ultimii ani, în țările din estul Europei, din care face parte și România.

 

Provocările alimentare ale românilor

 

Datele au fost prezentate cu ocazia Zilei Internaționale a Alimentației, marcată și în România. La București, Academia Oamenilor de Știință din România împreună cu Societatea Română de Educație Nutrițională, în cadrul evenimentului cu tema „Alimentația viitorului: de la ADN la  tradiție!” au prezentat situația României, dietele care îi reprezintă pe români și ce se poate face pentru adoptarea unui regim de viață echilibrat.

Alimentele naturale integrale sunt alcătuite din nutrienţi şi non-nutrienţi, combinaţi cantitativ şi calitativ, conform unei anumite ordini (informaţii) caracteristică fiecărei plante sau animal comestibil. Această aranjare naturală a componentelor alimentelor se concretizează într-o matrice informaţională. După consumul alimentului, informaţia matricei lui informaţionale va interacţiona direct cu informaţia genetică, metabolică a fiecărei celule a corpului nostru, producând efecte benefice sau nocive, afectându-ne astfel starea de sănătate. În cazul dezasamblării sau asamblării greşite a componentelor alimentelor naturale, prin pregătirea lor casnică sau  industrială, se denaturează acea informaţie care dă sens  fiziologic, metabolic hranei, scăzându-i valoarea  nutriţională şi păcălind organismul la nivel celular. Așadar, un aliment, din punct de vedere funcţional-fiziologic, nu este suma componentelor lui”, a explicat prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi din cadrul Facultății de Biologie, Universitatea București.

Totodată, specialiștii din domeniu sunt de părere că la vârsta adolescenței există o serie de dificultăți specifice privind comportamentul alimentar: obiceiuri de hrănire și activitate fizică precare, absența micului dejun, gustări bogate în calorii și sărace în nutrienți, aport scăzut de fructe, legume și lactate, hidratare incompletă cu apă, urmarea dietelor restrictive și apariția tulburărilor alimentare și emoționale și mâncatul în exces. Ei consideră că, prin programe bine definite de educație nutrițională, se pot depăși aceste dificultăți, iar crearea unor obiceiuri alimentare sănătoase de timpuriu devine cea mai eficientă metodă de păstrare a stării de sănătate pe termen lung la adolescenți.

Iar viitorul aparține unui regim alimentar bazat pe caracteristicile genetice ale individului, personalizat pentru fiecare persoană în parte.

Astfel, se va încheia era dietelor bazate pe recomandări generale și se va înțelege faptul că alimentele care hrănesc și energizează un individ produc oboseală cronică sau balonare altuia. Așadar, prin analizarea ADN-ului vom fi în măsură să recomandăm exact ce tip de fructe sau de legume sau de cereale integrale ar trebui să consume o persoană și cât de des. Deși pare la acest moment un scenariu abstract, alimentele bogate în proteine de origine animală vor fi înlocuite de insecte, alge, carne din plante, plante perene, etc.

 

Până atunci însă, OMS recomandă cu insistență întoarcerea la alimentul local și integral, promovând calitatea alimentului și nu doar numarul de calorii pe care-l furnizează alimentul. Reducerea aportului zilnic de sare, zahăr rafinat, alcool și de suplimente alimentare sunt alte măsuri recomandate.

 

O dietă bazată pe cât mai multe legume și fructe locale, pe cereale integrale, pe grăsimi nesaturate, pe proteine de calitate împreună cu o hidratare completă cu ape naturale autohtone, reprezintă alegerea optimă de hrănire la momentul actual. Important e ca acest mod corect de hrănire să fie susținut de un somn de bună calitate, de mers pe jos, măcar 30 de minute pe zi și de o stare psihică pozitivă”, a precizat lector univ. dr. Lygia Alexandrescu din cadrul Universității Româno-Americane din București.

Ultimul update: 17 octombrie 2019