Atunci când un pacient este suspectat că ar avea alergie la penicilină, trebuie să facă un test prin care diagnosticul să fie pus cu precizie. Dr. Ovidiu Berghi, medic primar alergolog, a explicat într-un interviu pentru SănătateaTV.ro cum se manifestă alergia la antibiotice și care este tratamentul pentru această afecțiune.

 

Cum se manifestă alergia la penicilină?

O alergie la medicamente, nu neapărat la penicilină, poate să meargă de la forme ușoare cu urticarie, mai mult sau mai puțin diseminată, cu umflături, angioedeme, iar, dacă simptomatologia se agravează, poate să meargă cu probleme respiratorii, cu dispnee, cu sufocare și, dacă tensiunea arterială scade brusc cu cel puțin 50 de mm Hg față de tensiunea de bază a pacientului, atunci putem să discutăm de șoc anafilactic. Din fericire, cazurile sunt rare. Alergia la penicilină are parte, din păcate, de foarte mult folclor. Beta-lactaminele, ca clasă de antibiotice, pot să dea reacții alergice ca oricare alt medicament și probabil că sunt pe primul loc, dar, raportat la câtă populație face tratament cu penicilină nu sunt atât de multe cazuri.

 

Cum aflăm dacă avem alergie la penicilină? Cum recunoaștem simptomele în cazul în care avem alergie la penicilină?

Dacă nu ai luat în viața ta un antibiotic, nu ai cum să fii alergic la el. Corpul tău nu s-a întâlnit cu el, nu ai anticorpi față de el. Deci testarea este inutilă. Putem să discutăm, ca o paranteză, că animalele din marile ferme zootehnice sunt tratate cu antibiotice ca să nu moară și atunci, teoretic, există o posibilitate ca noi să ne fi întâlnit cu un antibiotic pe care să nu-l fi luat în mod conștient în viața noastră, dar să-l fi mâncat din acea carne, dar cazurile momentan nu sunt foarte frecvente. Dacă eu am luat o pastilă, un antibiotic și nu am avut reacție până în acel moment la el nu am de ce să mă testez la el. Teoretic, eu îl tolerez. Dacă în trecut am avut o reacție la penicilină sau la ceva din familia lui, cu urticarie sau măcar cu o roșeață, cu un eritem, atunci se ridică un istoric de suspiciune de alergie la antibioticul respectiv și atunci trebuie să trecem la faza următoare în care să verificăm dacă există sau nu această alergie.

 

Ce teste trebuie să faci pentru a identifica o posibilă alergie la penicilină?

Dacă nu am avut istoric anterior de alergie, atunci nu se face niciun test. Testul este inutil. Dacă am avut un istoric anterior de alergie la antibiotic, avem două variante. Putem să testăm antibioticul respectiv să vedem dacă istoricul este cu adevărat de alergie, sau putem să dăm un antibiotic dintr-o altă clasă de antibiotice. Testarea de diagnostic la antibiotic poate fi făcută în două feluri. Testul standard este cel în care punem din nou în contact corpul cu antibioticul. Ăsta e un test cu risc vital, se face doar în spital, sub supraveghere, cu branulă, cu măsurat tensiune, cu ATI-ul lângă. Dacă faci testarea ca la carte, după toate protocoalele, riscul să se întâmple ceva este zero, dar el îți oferă cea mai bună opțiune de diagnostic.

 

Care este tratamentul alergiei la penicilină? În ce constă?

Există doar un singur tratament: evitarea penicilinei. Noi, alergologii, oferim pacienților o listă cu tot ce înseamnă medicamente din familia beta-lactaminelor. Din momentul în care este sigur istoricul alergiei la penicilină, toți pacienții primesc acea hârtie, sunt informați că nu au voie să ia nici un fel de penicilină sau medicament asociat.

 

Ce trebuie să facem atunci când știm că suntem alegici la penicilină, dar trebuie totuși să luăm antibiotice?

Dacă avem o alergie dovedită sau suspectată la penicilină și avem nevoie de alt antibiotic, avem nevoie de o antibiogramă făcută. Și, dacă există o altă clasă de antibiotice la care bacteria respectivă este sensibilă, se va face tratament cu clasa respectivă, de obicei discutăm de fluorochinolonă sau de macrolide.

 

Există reacții de sensibilizare încrucișată?

Da, pentru că la peniciline noi discutăm de o structură comună, inelul beta-lactamic, pe care se mai adaugă niște catene laterale. Anticorpii care se formează la un pacient alergic, în cazul penicilinei, se pot forma față de nucleul beta-lactamic sau față de catena laterală. Dacă discutăm de nucleul beta-lactamic, vei reacționa la toate penicilinele. Dacă discutăm de catena laterală - doar la medicamentul respectiv. De aceea există ideea ca unui pacient care este alergic la penicilină să-i fie interzis tot ce înseamnă familia beta-lactaminelor, pentru că depistarea diferenței dintre inelul beta-lactamic și catena laterală în alergie nu este foarte ușor de făcut și atunci, pentru siguranță, se interzice toată clasa.

Ultimul update: 13 decembrie 2018

SănătateaTV.ro