România are carențe mari în ceea ce privește sprijinul psihologic care ar trebui acordat pacienților diagnosticați cu cancer. Asta în ciuda necesității uriașe.

"Ar fi imperios necesar să avem un screening psihosocial al tuturor pacienților oncologici care intră în traiectoria oncologică. Și să avem sprijinul psihologic absolut obligatoriu ca parte a tratamentului integrat, nu ca parte a norocului în viață", a atras atenția dr. Dégi László Csaba, directorul Societății Internaționale de Psiho-Oncologie.

Pe lângă necesitatea generală, acesta a vorbit în mod particular despre pacienții cu cancer pulmonar, care se confruntă cu două probleme specifice: stigmatizarea și rata foarte ridicată a distresului (adică acel stres negativ, care depășește o intensitate critică).

"De fapt, din dovezile pe care le avem din România, știm că din anul 2001 cea mai mare rată de distres oncologic se înregistrează în populația pacienților cu cancer pulmonar. Deci ei au cea mai mare povară psihologică", a spus dr. Dégi László Csaba, care este și asistent universitar și cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.

Efectele stigmatizării și distresului

 

Csaba a prezentat și o listă cu aspectele influențate negativ de stigmatizare și de lipsa sprijinului psihosocial. Acestea afectează inclusiv șansele de supraviețuire,  a spus directorul Societății Internaționale de Psiho-Oncologie.

"În primul rând, stigmatizarea și lipsa sprijinului psihosocial impactează planificarea supraviețuirii. O problemă uriașă. Deci nu putem vorbi despre supraviețuire fără un tratament integrat sau holistic. După aceea impactează negativ tot ce înseamnă simptomele de anxietate și de depresie. Impactează negativ calitatea vieții, comunicarea, deciziile, aderența la tratament, comunicarea interpersonală (cu familia, nu numai cu medicii). Solicitarea ajutorului este impactată negativ. Deci oamenii care sunt stigmatizați nu mai solicită ajutor. Se simt absolut fără niciun control asupra stării lor psihice și a stării sociale. Relaționarea socială, tot așa, este impactată negativ, un atribut foarte important în destigmatizare. Și, nu în ultimul rând, participarea la grupurile de suport, făcute și organizate de către reprezentanții asociațiilor de pacienți, este afectată. Deci persoanele care sunt stigmatizate și nu au sprijin psihosocial ajung să nu participe la aceste grupuri de suport", a precizat dr. Dégi László Csaba.

"Cuvintele cheie sunt planificarea supraviețuirii și renunțarea la fumat. Fiindcă persoanele care au un distres foarte ridicat nu văd rostul de a depune multă energie și mult efort în renunțarea la fumat. Vorbim despre persoanele care sunt fumătoare și sunt afectate de un cancer pulmonar",a mai adăugat acesta.

Totodată, a vorbit despre necesitatea ca societatea să conștientizeze nevoile psihosociale care există în cazul pacienților oncologici.

"Și să înțelegem că aceste fenomene cum sunt stigmatizarea și aceste nevoi psihosociale nu există izolat, adică nu sunt problema individului afectat de cancerul pulmonar. Ele sunt niște procese foarte complexe legate de partea medicală, de partea socială. Și, într-un final, impactează destul de vizibil și destul de dovedit planificarea supraviețuirii și șansele la supraviețuire", a concluzionat directorul Societății Internaționale de Psiho-Oncologie.

 

Ultimul update: 20 octombrie 2019