Preşedintele Societaţii Romane de Neurogastroenterologie, prof.univ.dr. Vasile Drug,  afirma ca in foarte multe cazuri cancerul colorectal poate fi prevenit.
Vasile Drug a declarat ca starea noastra de sanatate ar trebui sa ne preocupe cu atat mai mult daca avem peste 50 de ani, intrucat organismul este mai predispus sa dezvolte diferite forme de cancer decat la 30 – 45 de ani.
“Nu trebuie sa aşteptam demararea unui program naţional pentru a ne face investigaţii medicale pentru a vedea care este starea noastra de sanatate. Orice persoana trebuie sa ştie ca are un risc mai mare de a face cancer daca are peste varsta de 50 – 60 de ani. Exista posibilitatea de a face screening de cancer colorectal, caruia noi ii spunem screening oportunist, in urma caruia putem depista diferite forme de cancer. Exista prevenţie primara, prevenţie secundara, diagnostic precoce. Adica, putem face prevenţie primara, cand spunem pacienţilor ce şi cum trebuie sa manance. Putem sa facem prevenţie secundara, adica sa depistam eventualele leziuni precanceroase, le rezolvam endoscopic şi astfel pacienţii sa nu mai ajunga in faza de cancer. De asemenea, in prevenţia secundara urmarim persoanele şi familiile cu risc. Mai exista şi diagnosticul precoce, adica daca diagnosticam devreme pacientul care in aceasta situaţie are un prognostic foarte bun şi putem ajunge la vindecare totala. Cancerul colorectal se vindeca daca il diagnosticam precoce”, a declarat pentru Agerpres Vasile Drug, medic la Clinica de Gastroenterologie din cadrul Spitalului “Sf. Spiridon” din Iaşi.
Medicul susţine totodata ca o data pe an trebuie sa ne facem analizele medicale, indiferent daca acuzam sau nu stari de rau.
“Chiar daca nu avem motive de ingrijorare, o data pe an trebuie sa facem testul pentru hemoragii oculte de scaun. E o analiza obişnuita, o metoda uşor de realizat, neinvaziva, nu e complicata deloc, e precum, sa zicem, cea pentru colesterol. Detectarea hemoragiilor oculte este primul pas pentru depistarea cancerului colorectal. Daca testul este pozitiv, atunci se recomanda ca urmatorul pas sa fie colonoscopia. Aceasta investigaţie se recomanda obligatoriu in cazul persoanelor cu risc familial. Colonoscopia e metoda cea mai buna de diagnostic. O astfel de analiza costa puţin. O suma modica, pe care o platim o data pe an pentru efectuarea acestui test pentru hemoragii oculte ne poate salva viaţa daca e facut la timp”, a subliniat specialistul.
Conform acestuia, cele mai predispuse persoane la dezvoltarea de cancer colorectal sunt persoanele care sufera de colon iritabil. Cunoscut sub numele de colon spastic, intestin spastic sau tulburari intestinale funcţionale, sindromul de colon iritabil este o problema tot mai frecventa a intestinului care cauzeaza dureri abdominale, constipaţie, diaree, dar pot fi şi perioade alternate ale celor doua.
“Sunt cazuri in care pe unii ii tot supara ceva, dar nu gasesc nicio cauza. Pe altul, de 50-60 de ani, nu il supara nimic, işi face o analiza, şi cand vine la doctor afla ca are ditamai cancerul”, a menţionat Drug.
Cancerul colorectal duce la formarea de mase sau tumori care se raspandesc in sistemul digestiv. Nu exista o singura cauza a cancerului de colon, insa aproape toate cancerele de colon apar mai intai sub forma unor polipi noncanceroşi, care ulterior se pot dezvolta in cancer daca nu sunt detectaţi şi eliminaţi la timp.
“in principiu, sunt nişte mutaţii genetice care apar in timp, in ani de zile, sub influenţa unor factori externi. Unul dintre factorii externi care favorizeaza cancerul de colon este alimentaţia deficitara, in care dieta e bazata pe carne roşie sau grasimi, de exemplu, care sunt consumate cel mai adesea in detrimentul fructelor sau legumelor, deşi fructele şi legumele ar putea proteja organismul. Se spune ca muncitorii din abatoare fac mai frecvent neoplasm de colon decat restul lumii, pentru ca au şi acces mai mult la carne roşie”, a explicat Vasile Drug.
El a subliniat importanţa muncii de echipa pentru a salva viaţa unui bolnav de cancer de colon.
“Trebuie sa mergem la medicul de familie, el ne trimite sa facem analize, in funcţie de rezultat trebuie sa dea trimitere la gastroenterolog. Noi, gastroenterologii, suntem cei care punem diagnosticul in caz de suspiciune. Aici e vorba de o munca in echipa. Adica noi, gastroenterologii, punem diagnosticul, facem anumite proceduri endoscopice, putem urmari bolnavul, chirurgul are şi el un rol important, la fel şi oncologul medical şi cei care fac radioterapia, iar medicul de familie trebuie sa urmareasca şi el bolnavul. E vorba de o echipa care lucreaza pentru tratarea bolnavilor de cancer colorectal. in ţari precum Franţa, gastroenterologul este cel care face recomandarea de radioterapie şi are competenţa de a face şi oncologie. La noi in ţara sunt caţiva colegi care au şi specialitatea de oncologie”, a mai spus preşedintele Societaţii Romane de Neurogastroenterologie.