Autoritățile nu sunt preocupate de reducerea poluării în cele mai mari orașe din țară unde nivelul toxicității aerului este foarte ridicat, este concluzia care reiese dintr-un raport realizat de Observatorul Român de Sănătate (ORS).

 

Ploiești, Constanța și Craiova, orașele poluate unde nu se iau măsuri

 

Organizația a analizat activitatea autorităților locale și acțiunile întreprinse de acestea pentru a reduce poluarea aerului. Rezultatul studiului a scos la iveală faptul că niciuna din marile primării din România nu a reușit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acțiunile antipoluare. Primăriile care acționează cel mai mult pentru reducerea poluării sunt Cluj-Napoca, Timișoara și Galați, dar și aici punctajele se încadrează doar între 4,2 și 4,7.

La polul opus, cel mai puțin preocupate de reducerea poluării și efectele acesteia asupra sănătății locuitorilor sunt primăriile Ploieşti, Constanța şi Craiova.

 

Iași, București și Brașov rămân în topul celor mai poluate orașe din țară

 

Pe locul întâi, cu un nivel alarmant de poluare a aerului se află municipiul Iaşi, unde valorile limită pentru particulele în suspensie cele mai nocive au fost depășite frecvent în anul 2017 timp de 83 de zile, se arată în raportul ORS.

Pe locul al doilea ca frecvență a depășirii valorilor de poluare maxim admise se situează București cu 44 de zile în care poluarea a crescut îngrijorător. De altfel, București este cea mai aglomerată capitală europeană și se clasează pe locul 5 în rândul capitalelor cu cel mai aglomerat trafic din lume. În octombrie 2018, Ministerul Mediului a fost notificat de Curtea Europeană de Justiție cu privire la începerea procesului pe care Comisia Europeană l-a intentat României pentru că nu rezolvă problema particulelor în suspensie din aerul respirat în București. Pe locul al treilea se află Brașov, unde valorile maxim admise au fost depășite timp de 40 de zile în anul 2017.

 

Poluarea ucide, cifrele cresc îngrijorător

 

România se clasează pe locul al cincilea în Europa în privința numărului de ani de viață sănătoasă pierduți din cauza poluării aerului din cele 28 de state UE, potrivit Organizația Mondială a Sănătății.

Datele oficiale prezentate de OMS şi de Comisia Europeană arată că poluarea aerului omoară de zece ori mai mulţi români decât accidentele rutiere. În anul 2016, aproape 24.000 de decese premature s-au înregistrat în România din cauza poluării cu particule în suspensie. Este vorba de particule solide și lichide aflate în aerul înconjurător și care sunt responsabile pentru decesele premature prin atac cerebral, cancer pulmonar și boli cardiovasculare.

Numai din cauza poluării cu oxizi de azot, mor prematur peste 8.400 de oameni. Oxizii de azot provoacă decese premature prin boli respiratorii, boli hepatice și boli de sânge. Costurile totale anuale generate la bugetul sănătății în România de bolile provocate de poluarea din traficul rutier sunt de 1,12 miliarde de euro. Maşinile diesel sunt responsabile pentru 70% din costurile poluării din trafic în România. Alarmant este și faptul că în 2017, România a importat aproape 520.000 de autoturisme second-hand, dintre acestea peste 70% fiind maşini diesel poluante.

Deși motoarele Diesel produc emisii poluante considerabil mai mari decât cele pe benzină, opt din cele mai mari primării din România au achiziționat în ultimii doi ani vehicule de transport în comun echipate cu motoare Diesel. Doar trei primării au cumpărat mijloace de transport în comun cu propulsie electrică, mai arată raportul.

 

Invazie de mașini second-hand

 

Îngrijorător este și faptul că în țara noastră intră tot mai multe mașini vechi. Jumătate din mașinile înmatriculate în anul 2017 sunt mai vechi de 15 ani, cel mai mare număr înregistrat vreodată în România. În București, Brașov și Cluj sunt cele mai multe vehicule Diesel de transport în comun înmatriculate la o mie de locuitori în 2017.

La nivel de județ, zonele urbane din Timiș, Bihor și Cluj sunt cele care au cel mai mare număr de mașini mai vechi de 20 de ani înmatriculate la o mie de locuitori.

Marile orașe din România au în medie doar 22,3 kilometri de piste de biciclete, bicicletele reprezentând cel mai sănătos mijloc de transport, dar și unul eficient în special în orașele din zonele de câmpie.

 

Ce pot face autoritățile locale?

 

Raportul trasează și câteva soluții la care pot apela autoritățile locale. Printre acestea sunt: încurajarea folosirii bicicletelor și a vehiculelor electrice, instituirea unor taxe de congestie/aglomeraţie în trafic, scutiri de taxe pentru mașinile care poluează puțin, stabilirea unor zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă standarde ridicate de poluare și interzicerea folosirii motoarelor diesel.

Raportul a luat în calcul analiza intervențiilor economice, administrative, comportamentale, infrastructura care face posibilă reducerea poluării aerului și indicatorii direcți de poluare.

Ultimul update: 28 noiembrie 2018

Autor:

Ștefania Doroftei

Ștefania Doroftei este jurnalist cu experiență în radio, televiziune și presa scrisă.