Mâncatul obsesiv-compulsiv este o tulburare de comportament alimentar în care persoanele afectate  se îngrașă prin aportul alimentar nechibzuit, fără o cauză anume. Mai exact, este vorba de o reacție de auto-apărare față de stresul interior, de angoasă sau chiar anxietate, se arată într-un comunicat de presă.

„Mâncatul obsesiv-compulsiv este un rezultat, nu o cauză. Unii mănâncă în exces pentru că sunt nervoşi, deci trebuie să identifice cauza nervozităţii lor, alţii mănâncă mult pentru că se simt singuri, deci trebuie să descopere şi să rezolve factorul care-i determină să se simtă aşa”, a precizat în comunicatul de presă Angela Nuțu, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză.

Potrivit specialiştilor, mâncatul obsesiv-compulsiv poate fi un răspuns la mai mulți factori de stres. Pe de altă parte, pentru a scăpa de kilogramele în plus, oamenii trebuie să lucreze la nivel de subconștient astfel încât să se producă şi modificările necesare pentru o stare de bine.

„Dacă factorii de stres, care au declanşat prima dată acest obicei, nu au fost descoperiţi şi rezolvați, omul va folosi mâncatul obsesiv-compulsiv ca răspuns la orice factor de stres. În timp, factorii de stres se vor înmulţi, iar persoanei în cauză îi va fi din ce în ce mai greu să slăbească. (…) Nu atât procesul fizic de slăbire – prin sport, alimentaţie echilibrată etc. – este greu, cât mai ales dorinţa noastră obsesivă de „a strica” tot ce am clădit până atunci. Este vorba de acel impuls al nostru de la miezul nopții care ne ridică din pat şi ne împinge către frigider, de unde vom înmagazina, în doar 10 minute, aportul caloric pe întreaga zi următoare. Deci, problema noastră nu sunt kilogramele în plus (care pot fi date jos relativ uşor), ci acel impuls, aparent mic şi nevinovat, care ne împiedică să ajungem la obiectivul nostru. În spatele acelui impulsv mic şi nevinovat se află o cauză emoţională, o frică sau chiar o fobie care ne-a împins la momentul respectiv să o hrănim… la propriu. Cauza este întodeauna una profundă, personală, emoţională, şi de cele mai multe ori, necunoscută celui care încearcă să slăbească”, a mai menţionat Angela Nuţu.

Obezitatea reprezintă, la ora actuală, una dintre cele mai frecvente boli cu care se confruntă lumea occidentală, iar studiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că 39% dintre adulţii planetei sunt supraponderali, iar 13% sunt obezi. Motivele principale identificate de specialişti care predispun oamenii la îngrăşare, sunt apetitul crescut, tahifagia (mâncatul repede), ingestia și pofta de dulciuri, ingestia compulsivă şi sedentarismul. 

SănătateaTV.ro