Otilia Stângă, vicepreședintele Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare a spus că este nevoie ca țara noastră să înceapă să recolteze rapid plasmă.

”Este singura soluție pe termen mediu și lung pentru a asigura accesul la tratament”, a adăugat Otilia Stângă. Ea a tras un semnal de alarmă în cadrul conferinței – dezbatere ”Reorganizarea Sistemului Național de Transfuzie Sanguină: Realități Naționae și standarde europene”, legat de accesul pacienților la imunoglobulină.

”În ultimii ani, la nivel mondial, consumul de imunoglobulină a crescut constant,atât din cauza descoperirii de noi pacienți, cât și a creșterii numărului de afecțiuni în care este folosită. Se preconizează că, în jurul anului 2025, unul din trei pacienți care are nevoie de imunoglobulină nu va avea acces la ea din cauza cantității insuficiente de plasmă colectate”, a spus Otilia Stângă, care a vorbit apoi și despre criza de imunoglobulină din 2017 care s-a soldat cu pierdere de vieți omenești.

Otilia Stângă a subliniat faptul că, și atunci când nu a existat o criză propriu-zisă, accesul pacienților la tratament a fost deficitar. În opinia sa, această situație există din cauza faptului că România nu oferă materie primă pentru fabricarea de imunoglobulină, dar și din cauza faptului că sunt alocate fonduri insuficiente pentru achiziția de medicamente.

Ca răspuns la îngrijorarea paienților legată de accesul la tratamentul cu imunoglobulină Adrian Ionel, președintele Unifarm, a declarat  că ”anul acesta vom avea mai multă imunoglobulină ca anul trecut, nu vom mai avea un singur producător care să aprovizioneze România și cel puțin doi cu care am semnat contractele și al treilea este în negocieri”. Directorul Unifarm a spus că are certitudinea că anul acesta va fi o creștere cu 30% a cantității de imunoglobulină față de anul trecut.

În cadrul conferinței dezbatere Rozalina Lăpădatu, Președintele Adociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune a spus că centrele de colectare a plasmei au nevoie de o dotare specifică, și că este necesar ca produsele de plasmă și produsele de sânge să fie tratate separat, în capitole disticte. Ea a atras atenția asupra faptului că este nevoie de un dialog cu autoritățile despre colectarea de plasmă, pentru a stabili ce anume este de făcut și pentru a discuta cazul fiecărui pacient în parte.

”România nu va fi primită în rețeaua europeană pentru a fracționa plasmă dacă nu avem acele centre care să respecte normele europene”, a spus Rozalina Lăpădatu.

Dr. Anca Coliță a subliniat faptul că, pe lângă pacienții cu imunodeficiențe primare, sunt multe alte situații care necesită administrarea de imunoglobuline, așa cum este transplantul de organe solide și cel medular.

”Există imunoglobuline specifice esențiale pentru transplantul hepatic de exemplu”, a precizat Dr. Coliță. În acest sens specialistul a spus că pacientul trebuie să primească urgent imunoglobuline specifice, și că este o reală problemă dacă acestea nu există.

Dr. Anca Coliță a explicat faptul că, lunar, la nivelul IC Fundeni,  consumul de imunoglobuline nespecifice este de 750 de grame, iar de imunoglobuline specifice este de 900 de unități. Specialistul a atras atenția asupra faptului că nevoile în sistemul de transfuzie sunt complexe, și că nu se pot limita la produsele derivate din sânge.

Modernizarea sistemului national de transfuzie are menirea de a rezolva deficiențele sistemului de transfuzie identificate de experții europeni în urma unui audit. În acest sens, Ministrul Sănătății a anunțat că săptămâna viitoare va avea loc o intâlnire cu premierul Ludovic Orban pentru a discuta despre problemele legate de sistemul de transfuzii. Victor Costache a explicat că încă din primul trimestru al acestui an va începe modernizarea centrelor de transfuzii, și că sunt alocate deja 30 de milioane de lei în acest sens.

”Interesul pacienților din România primează și nu putem asista la dezbateri fără să luăm nicio decizie între timp. În planul de investiții pot să vă spun că sunt prevăzute deja 30 de milioane de lei numai pentru modernizarea centrelor de transfuzie în 2020. Trebuie făcute angajări, trebuie plătite orele suplimentare, există resursele bugetare, trebuie deschise centrele sâmbătă și duminică. Vom vedea planul de soluții al experților din domeniu. Ne dorim schimbarea legislației în domeniu în beneficiul pacienților noștri”, a declarant Ministrul Sănătății.

 În paralel, președintele CNAS a cerut revizuirea procedurilor și protocoalelor în acest sector.  ”Am să rog profesioniștii în domeniul sănătății să revizuiască, eventual la nivelul spitalelor lor, procedurile, protocoalele prin care este reglementată partea de conservare, de transport, de utilizare sau de indicații clinice, atât pentru sângele total, pentru concentratele eritrocitare sau concentratele trombocitare, cât și pentru plasmă sau alte componente sanguine, fie prin prevenirea, diagnosticul și tratamentul precoce al anemiei, fie prin protocoale privind o hemostază chirurgicală meticuloasă, controlul hipotensiunii în timpul anesteziei, utilizarea medicației care să prevină tendința de sângerare, a procedurilor de autotransfuzie sau a alternativelor farmaceutice pentru stimularea hematopoezei”, a explicat Adela Cojan.

 Conf. Dr. Diana – Loreta Păun, Consilier Prezidențial – Departamentul de Sănătate Publică a declarat în cadrul Conferinței – Dezbatere ”Reorganizarea Sistemului Național de Transfuzie Sanguină: Realități Naționale și standarde europene” că reorganizarea sistemului național de transfuzii sanguine este o necesitate stringentă.

”Avem nevoie de eficientizarea sistemului național de transfuzii, de un număr adecvat de centre de transfuzie, de centre mobile de recoltare, de asigurarea unui stoc de sânge, de creșterea acoperirii nevoilor transfuzionale, de legislație și finanțare adecvate”, a subliniat Conf. Dr. Diana Loreta Păun.

 

 

 

 

 

 

Ultimul update: 15 ianuarie 2020